E dureros pentru mine sa abordez acest subiact.In calitate de viitor medic negam cu toata fiinta mea ca ar exista asemenea lucruri in spitalele romanesti. Naiva fiind, imi imaginam ca totul se intampla asemeni filmelor americane, unde pacientii sunt tratati si vindecati datorita daruirii medicilor. Insa se pare ca incet incet, descopar ca nimic nu este ceea ce pare. Incep sa  vad dincolo de orele frumoase de stagiu din facultate in care indrumatorii nostrii  le vorbeau foarte frumos si plini de compasiune pacientilor.

Nu imi putem imagina faptul ca un medic poate refuza internarea uni pacient in stare destul de grava  in spital, dar zilele astea am primit un dus rece care m-a trezit la realitate.

Asteptand pe holurile unei clinici, universitare de medicina interna, am asistat fara sa vreau la o scena care m-a scos din lumea plina de iluzii si sperante desarte a unui student la medicina aflat in ultimul an de facultate.  Astfel pe holul clinicii respective, asteptau mai multi pacienti, batrani care pareau destul de obositi si bolnavi toti veniti cu bagajele pregatite sa fie internati in spital. Dupa cateva ore de asteptare, coboara in camera de consultatii, unul din fostii mei profesori din facultate , un medic internist pe care eu pana atunci il consideram un om, medic si profesor extraordinar.  Pe el il astepatu doi pacienti insotiti de rudele lor, pregatiti si ei pentru internare. Medicul mai sus amintit intra in camera de consultatii, si dupa cateva minute cred ca vreo 20 iese afara o asistenta care le spune celor doi batrani care asteptau la “dom`profesor” ca momentan nu mai sunt locuri in clinica si ca ar terbui sa revina pentru internare in zilele urmatoare. Cuminte unul din pacienti si-a luat ascultator bagajulsi a pornit impreuna cu rudele spre casa. 

Nu acelasi lucru l-a facut familia celuilalt bolnav. Unul din apartinatori nu s-a dat batut asa usor, ci a intrat in camera in care se afla medicul, si dupa o discutie de cateva minute, iese afara biruitor. In spatele lui apare dom’profesor, care ii spune zambitor unei asistente ca il interneaza pe batranul pe care il trimitea acasa cu aproximativ 10 minute mai inainte. Asistente debusolata protesteaza ca nu mai sunt locuri, moment in  care medicul raspunde scurt ca domnului cu pricina i se va face un loc.

Nu pot sa imi dau seama ce a putut discuta ruda batranului si domnul doctor in camera de consultatii, sau mai bine zis stiu dar nu vreau sa recunosc. Cert e ca in cele din urma s-a gasit un loc pentru batranel, si imi e foarte greu sa cred ca acel loc nu a existat si inainte de aceasta scena, insa sunt convinsa ca nu “spiritul persuasiv” al rudei descurcarete, a facut ca acest pat liber sa apara ca din senin. 

Este trist dar adevarat, faptul ca aceasta mafie mult blamata de presa exista, iar noi cei care vom veni in curand in sistem, nu stiu daca vom putea schimba mare lucru.

VA PUPIC SI PE CURAND!!!!