Incep prin a preciza cateva lucruri esentiale inainte de a-mi exprima gandurile si propriile opinii. Vreau sa va informez ca nu sunt nici “aplaudaca” si nici “postaca” din partea vreunui partid politic. Sunt doar o prersoana careia ii place sa fie tot timpul corect si obiectiv informata in legatura cu ceea ce se intampla in jurul ei.

Mascarada din presa, la care am asistat in ultimul timp nu a facut altceva decat sa ma revolte . Nu  e posibil ca presedintele tarii sa fie ales de presa,  prin Domnul Gadea sau Domnul Badea. Mi se pare jalnic si penibil modul in care cele doua televiziuni distorsioneaza dramatic realitatea. Nu e posibil ca sa se primeasca amenzi peste amenzi, iar cele doua televiziuni sa continue  campania de manipulare.

Simt ca mi se jigneste inteligenta atunci cand mi se prezinta o problema  in care numai domnul Geoana e mult prea  “minunatul”  de fiecare data iar Basescu e marinarul cel rau. Atata campanie de manipulare, oare cine o va platii? Trebuie platite salarii si peime acestor oameni care au lasat la o parte bunul simt si s-au gandit intai la rata de la banca, inainte sa se gandeasca la bunul simt si la propria credibilitate.

Eu nu am nimic impotriva ca, cei mai sus mentionati sa isi exprime punctul de vedere, dar macar sa isi recunaosca apartenentele si influentele, nu sa aiba pretentia ca sunt corecti azi, pentru ca maine sa primeasca amenzi pentru o campanie incorecta.

Nu spun ca actualul presedinte e  Cel mai cel, nu sunt portocalie, nu am poster cu dansul pe perete in dormitor, dar nu pot sa nu remarc intregul val de campanie negativa sustinut in anumite ziare si televiziuni. Si revin la intrebarea mea, cine suporta costurile acestei campanii? Cine plateste pentru tot acest circ mediatic?  Va spun eu : noi toti, noi cei care suntem, sau vom fi platitori de taxe in tara asta. Pentru ca, daca ne imaginam ca aceasta campanie puternica pro Mircea Geoana ( prea minunatul)  a fost facuta din pura simpatie politica, va zica eu ca ne inselam amarnic si nu cred ca nici unul din noi e atat de naiv sa creda asa ceva.

Nu pot sa cred ca atatia ani de guvernare rosie a PSD-ului, a fost stearsa cu buretele doar prin cateva glume ale lui Badea sau crize isterice ale lui Valentin Stan . Nu pot uita tot ce a facut Nastase, Vanghelie si restul din PSD. Degeaba ni se sugereaza, ca ei sunt trecutul si ca avem in fata un PSD nou si schimbat la fata, ca nu este asa. 

 La fel ca in bancul cu leopardul, pe afara e frumos vopsit gardul cu floricele galbene liberale,  iar in interior e plin de dinozauri politici si de leoparzi ai vechiului sistem care asteapta ca niste animale haituite si falmande , dupa cinci ani de stat pe margine, sa mai muste o bucata buna din Romania.

Asta e realitatea vazuta de mine, realitate care ma sperie si ma determina sa iau atitudine. Unul din atributele democratiei, e dreptul de a-ti spune propria parere, de a-ti sustine propriile convingeri, dar cand acest lucru se intampla doar cu scopul de a manipula,  atunci avem  in fata o democratie bolnava. Aceasta duce mai mult spre o propaganda comunista decat spre o democratie sanatoasa .

Asa ca, in incheiere, vreau sa va rog sa luati atitudine , sa refuzati sa fiti grosolan manipulati!!!

VA PUPIC SI PE CURAND!!!

Am citit cu uimire astazi un articol cel putin straniu in ziuarul “Liberatea” potrivit caruia, o specie de rate salbatice dintr-o rezervatie din Marea Britanie, din care mai exista numai 3 exemplare (masculii Ben, Jerry si femela Cherryl) e pe cale de disparitie. Se pare ca vinovatii, ar fi ratoii care au inclinatii gay, si nu mai baga in seama biata ratusca!:)) Va dati seama, nu numai oamenii au probleme grave de comportament, se pare mai nou ca si ratoii is gay!

Sa nu ma inteleaga cineva gresit, nu am nimic cu persoanele gay, insa s-a dovedit ca aceste inclinatii ar fi rezultatul unor probleme psiho-emotionale severe. Sa fi fost abuzati si bieti ratoi in copilarie? Sau atat de afurisita sa fi fost ratusca incat sa ii fi ingrozit pe bietii ratoi? Cred ca vom ramane cu indoiala! :)))

Primul lucru la care m-am gandit cand am citit articolul, a fost ” oare o sa vedem si ratoii imbracati in piele, defiland la Liberty Parade?”.Sau ii vom vedea pe post de Naomi la emisiunile dornice de raitting de la miezul noptii? Sa speram ca nu!!!!

VA PUPIC SI PE CURAND!!!!   FOTO:LIBERTATEA  In imaginea alaturata “inculpatul”

Pe unde ne uitam, la tv sau prin ziare gasim un model feminin ideal, 90-60-90. Fete inalte si slabe, care nu stiu cum sa se mai dezbrace ne creeaza falsa iluzie ca pentru a fi frumoase trebuie sa fii neaparat foarte slaba. Si pentru asta nu conteaza ce trebui sa facem, stam nemancate, si luam tot felul de medicamente avizate sau nu de medici.

M-am hotarat sa scriu acest post atunci cand am auzit astazi despre o moarte suspecta a unei tinere de 35 de ani care, disperata fiind de ideea de a pierde kilograme, a urmat un tratament cu ceva medicamente pentru slabit, care nu erau avizate de Ministerul Sanatatii. Si se pare ca acest caz nu este singular, acest deces fiind al 2 -lea caz de moarte suspecta la o femeie tanara fara alte afectiuni in antecedente, care au in comun faptul ca au facut tratament cu aceste medicamente de slabit. Care, desi sunt pe baza de plante,  se pare ca sunt suficient de nocive pentru a ucide pe cineva!

Ma intreb insa un singur lucru: oare merita sacrificiul? oare merita fetelor sa ne riscam viata si sanatatea doar din dorinta de a arata mai bine? Nu spun ca e rau sa manaici mai sanatos, sa faci sport si sa eviti sedentarismul, dar de aici si pana la a lua orce medicament (doar din simplul motiv ca si vecina de la 5 a luat si a slabit multe kg ) fara a consulta un medic , fara a te interesa cine ti-l recomanda , e mare diferenta!

Trebuie sa intelegem aceste lucruri, si sa ne detasam de medicina de “bloc si de scara” practicata de vecina de la 3 dupa ureche, si sa intrebam un medic de ficare data cand vrem sa luam un medicament. Oricat de destepti ne-am crede,  nu le stim noi pe toate, si cine stie ce rau ne putem creea cu mana noastra, numai pentru ca ne e lene, sau frica sa intrebam pe cineva, despre ce medicamente luam!

Asa ca fetelor ganditi-va de doua ori inainte sa faceti ceva ce v-ar costa viata!

VA PUPIC SI PE CURAND!

Sincera sa fiu nu inteleg de ce se face atata tam tam pentru sarbatoarea  asta importata, careia putini romani ii stiu semnificatia. Mi se par de prost gust toate plusariile alea prafuite si toate inimioarele alea  de care te impiedici, cand vrei sa mergi la cumparaturi aproape de sf Valentin.

De ce e nevoie de o zi anume in care sa ne serbam dragostea si sa ne simtim iubite? Adica e O.K. sa fim neglijate 364 de zile pe an si in acea zi de 14 februarie sa primim o imima rosie si gata!  Toate greselile lui se sterg cu buretele? Nu mi se pare cinstit, fata de noi femeile in primul rand. Meritam mult mai mult decat o cutie de bomboane si o plusarie aduse intr-o zi din an, in care il vede si pe vecinul din colt ca face la fel si se simte obligat sa iti aduca si el ceva.

Culmea e ca multe dintre noi, ca fraierele, ne simtim in al noualea cer , gandindu-ne ca “uite ma, totusi ma iubeste, desi tipa la mine cand are el chef si ma repede ori de cate ori e nervos!”

De aceea eu sunt asa de revoltata pe sarbatoarea asta ca,  barbatul,in loc sa ne faca sa ne simtim speciale si iubite in fiecare zi, aducandu-ne o floare cand vine de la lucru, sau pur si simplu pregatindu-ne cafeaua dimineata si spunand un simplu “te iubesc!”, trebuie sa vina americanii cu marketing-ul lor si sa il convinga sa ne aduca cate ceva si sa ne rosteasca declaratii de iubire seci si lipsite de substanta.

Dupa parerea mea, dragostea adevarata esta un sentiment mult prea nobil, care trebuia apreciat si sarbatorit in fiecare zi, prin mici atentii  si gesturi tandre, cine romantice cu lumanari. Nu cred ca e nevoie de o sarbatoare importata si atat de comerciala care sa ne faca sa  spunem “te iubesc!”.

Iar pentru voi barbati, lasati grijile de zi cu zi deo-parte si incercati sa fiti mai tandri, mai romantici si mai afectuosi cu femeia de langa voi. Faceti asta chiar daca e luna februarie,  mai sau septembrie pentru ca, noi va iubim la fel in fiecare zi si meritam sa fim mult mai resfatate si apreciate de voi. Nu cred ca e foarte greu sa faceti asta , la fel cum nu cred ca ar trebui sa fie o zi notata cu inimioare rosii in calendar, care sa va aduca aminte ca aveti o iubita, o logodnica sau o nevasta, careia trebuia sa ii spuneti “TE IUBESC! da numa azi pantru ca si Costel de la cinci i-a zis nevestei ca o iubeste…!” Cred ca puteti mai mult de atat, sau macar incercati, ca nu este foarte greu…

VA PUPIC SI PE CURAND!

E dureros pentru mine sa abordez acest subiact.In calitate de viitor medic negam cu toata fiinta mea ca ar exista asemenea lucruri in spitalele romanesti. Naiva fiind, imi imaginam ca totul se intampla asemeni filmelor americane, unde pacientii sunt tratati si vindecati datorita daruirii medicilor. Insa se pare ca incet incet, descopar ca nimic nu este ceea ce pare. Incep sa  vad dincolo de orele frumoase de stagiu din facultate in care indrumatorii nostrii  le vorbeau foarte frumos si plini de compasiune pacientilor.

Nu imi putem imagina faptul ca un medic poate refuza internarea uni pacient in stare destul de grava  in spital, dar zilele astea am primit un dus rece care m-a trezit la realitate.

Asteptand pe holurile unei clinici, universitare de medicina interna, am asistat fara sa vreau la o scena care m-a scos din lumea plina de iluzii si sperante desarte a unui student la medicina aflat in ultimul an de facultate.  Astfel pe holul clinicii respective, asteptau mai multi pacienti, batrani care pareau destul de obositi si bolnavi toti veniti cu bagajele pregatite sa fie internati in spital. Dupa cateva ore de asteptare, coboara in camera de consultatii, unul din fostii mei profesori din facultate , un medic internist pe care eu pana atunci il consideram un om, medic si profesor extraordinar.  Pe el il astepatu doi pacienti insotiti de rudele lor, pregatiti si ei pentru internare. Medicul mai sus amintit intra in camera de consultatii, si dupa cateva minute cred ca vreo 20 iese afara o asistenta care le spune celor doi batrani care asteptau la “dom`profesor” ca momentan nu mai sunt locuri in clinica si ca ar terbui sa revina pentru internare in zilele urmatoare. Cuminte unul din pacienti si-a luat ascultator bagajulsi a pornit impreuna cu rudele spre casa. 

Nu acelasi lucru l-a facut familia celuilalt bolnav. Unul din apartinatori nu s-a dat batut asa usor, ci a intrat in camera in care se afla medicul, si dupa o discutie de cateva minute, iese afara biruitor. In spatele lui apare dom’profesor, care ii spune zambitor unei asistente ca il interneaza pe batranul pe care il trimitea acasa cu aproximativ 10 minute mai inainte. Asistente debusolata protesteaza ca nu mai sunt locuri, moment in  care medicul raspunde scurt ca domnului cu pricina i se va face un loc.

Nu pot sa imi dau seama ce a putut discuta ruda batranului si domnul doctor in camera de consultatii, sau mai bine zis stiu dar nu vreau sa recunosc. Cert e ca in cele din urma s-a gasit un loc pentru batranel, si imi e foarte greu sa cred ca acel loc nu a existat si inainte de aceasta scena, insa sunt convinsa ca nu “spiritul persuasiv” al rudei descurcarete, a facut ca acest pat liber sa apara ca din senin. 

Este trist dar adevarat, faptul ca aceasta mafie mult blamata de presa exista, iar noi cei care vom veni in curand in sistem, nu stiu daca vom putea schimba mare lucru.

VA PUPIC SI PE CURAND!!!!

Stiu ca pentru unii barbati este foarte greu sa inteleaga  femeia. Si poate si mai dificil esta sa priceapa dilemele si problemele existentiale, tipic feminine. De aceea vreau sa mentionez ca acesta esta un blog dedicat in special femeilor, problemelor sentimentale, gandurilor neintelese de parteneri lor.
Pe el am postat, ideile mele , propriile pareri, tot ce am simtit eu in ultima perioada. Nu sunt pur si simplu niste articole copite de pe nu stiu ce site si postete aici doar pentru trafic.

Sincera sa fiu as fi vrut sa pot lasa pe blog-ul domnului Mircea Popescu-(TRILEMA) acest comment, drept raspuns la critica dansului, pe care eu am perceput-o ca pe un lucru constructiv. Insa eu sunt de parere ca dansul nu a inteles scopul blog-ului meu si de aceea tin sa fac  precizarile de mai sus. Poate domnul mai sus mentionat nu are o experienta vasta in ceea ce priveste femeia, sau poate e prea misogin pentru a o intelege si a-i da importanta.

De aceea tin sa mentoinez ca aici am scris tot ceea ce o preocupa sau ce simte o femeie in ziua de azi, care iubeste si are o relatie normala alaturi de o persoana la care tine si pentru care e dispusa sa faca anumite sacrificii. Cu asta incearca sa se ocupe blog-ul meu!

MULTI PUPICI ! Si multumiri domnului  Mircea Popescu, pentru ca mi-a citit blog-ul!

Sanajul sentimental e privit ca o forma de manipulare, prin care persoanele care il practica incearca sa anuleze dorintele celuilalt, sugerandu-i ca valabile propriile pareri , propriile idei, incercand totodata sa induca si un sentiment de vina celui manipulat.

Santajiistul sentimental, fetelor e cel mai adesea partenerul nostru, care doreste cu orice chip sa facem ce zice el, sa mergem numai unde aproba el “foaia de parcurs”, sa iesim numai cu oamenii pe care el ii considera demni de atentia lui. Cu alte cuvunte e un mic tiran, care e foarte satisfacut atunci cand ne joaca pe degete, si cand ne controleaza ca pe o marioneta.

O alta trasatura interesanta esta capacitatea lui extraordinara, de a te face sa te simti vinovata in cazul in care doamne fereste faci ceva cu care el nu este deacord. Atunci da nastere la o adevarata tragedie, exacerband situatia la maximum, si facandu-te pe tine sa te simti foarte vinovata ca ai incercat sa faci ceva impotriva vointei lui.

E ca un copil mic, da mai mare, experimentat si mai rafinat in ale santajului, care atunci cand nu se cumpara ce doreste el, se tranteste pe podeaua magazinului  si incepe sa planga in hohote. Atunci, fariera de tine, din prea multa dragoste, il ei in brate plina de remuscari ca l-ai facut sa sufere, in loc sa ii dai ce merita si anume, o palma la fundulet.

Aceasta tipologie masculina e foarte usor de recunoscut, de regula sunt copii rasfatati in exces de mamele lor, care si ele, la randul lor au fost manipulate de acesti “mici dictatori sentimentali”

Cu asta cred ca am spus suficiente despre ei. Si la sfarsit un sfat: daca ii recunosteti, in persoana iubitilor vostrii nu mai stati pe ganduri, aplicati pedepse drastice de cate ori vedeti ca sunteti manipulate fara mila!

VA PUPIC DULCE SI PE CURAND!

M-am gandit sa va ofer si potretul robot al barbatului legat  de fusta mamei. Are in iur de 25-30 de ani, e foarte rasfatat, are o prietena de ha-haaaaaa(dc o intrebi pe a de cat timp is impreuna, iti va spune ca de o vesniocie) fata de care nu este foarte atasat, si careia ii reproseaza frecvent ca” semeni cu mama , sau esti la fel de cicalitoare ca maicamea”. Aceste cuvinte reprezintaa ofensa suprema fata de fetele rabdatoare care supotra toate toanele unu copil mai mare, foarte rasfatat, care si cand sta in pat sau merge la restaurant cu iubita, nu se poate detasa de imaginea mamei lui, cu care face prermanent comparatie.

Jalnic, nu?!E ca si cum noi fetele le-am zice, ca “ma strangi in brate, sau  mirosi exact ca tata!”

Asa ca intrebati-va dragii mei copii mai mari, cum v-ati simti sa auziti aceste cuvinte cand v-ar fi lumea mai draga? Va spun eu ca v-ati simti asa cum ne simtim si noi: JALNIC!

Si cu asta am zis tot! Rabdare fetelor, ca e singurul lucru care poate face relatia voastra sa mearga !!!

VA PUPIC DULCE SI PE CURAND!!!

Citind presa zilele astea am gasit un alt articol foarte interesant. Se pare ca potrivit cercetatorilor britanici, relatiile in cadrul cuplurilor casatorite si cu copii se imbunatatesc simtior atunci cand odraslele lor isi parasesc in cele din urma cuibul.

Dupa ce ani de zile au fost lipiti trup si suflet de casa parinteasca, momente in care viata de cuplu a parintilor lor a fost ca si inexistenta, barbatii, sau mai bine zis baieteii legati strans de fusta mamei, se hotarasc obligat fortat, sa se aseze la casa lor. Din acel moment se pare ca e dovedit stiintific faptul ca parintii lor isi traiesc a doua tinerete, bucurandu-se iaras de viata.

Asa ca mai bine baieti lasati-i pe ai vostrii sa respire un pic , saracii, si vedeti-va de viata voastra. Chiar dac pare ciudat sa stiti ca exista viata si dincolo de fusta mamei.

VA PUPIC DULCE SI PE CURAND!

Au trecut si sarbatorile de anul asta! Privim iarasi nostalgici catre bradutul de Craciun, revedem poze, filmulete si povestim colegilor cum am petrecut aceste sarbatori. Chiar daca am mers acasa la parinti, sau am stat cu persoana iubita, cu totii am petrecut in familie aceste  sarbatori, ne-am incarcat bateriile si pornim cu forte proaspete, in noul an.  Fie ca avem examene de dat, fie ca vrem sa ne schimbam locuinta sau locul de munca, cu totii suntem foarte optimisti, si ne pregatim sufleteste sa infruntam criza care se apropie.

Asa ca sa ridicam capul sus si sa fim optimisti, ca oricat de grele vor fi problemele anul asta, trecem noi peste toate, ca doar suntem romani, si avem gene rezistente la probleme si stress.

ps:Un an nou plin de impliniri si tot ceea ce va doriti voi sa vi se implineasca! (pentru  toti cei care imi citesc post-urile  si mai lasa din cand in cand si cate un comment)

VA PUPIC SI PE CURAND!